Ce este bullying-ul: tipuri, exemple și impactul asupra copiilor și adulților

Te-ai întrebat vreodată cum arată cu adevărat bullying-ul? Nu este doar o insultă aruncată la întâmplare sau o glumă mai dură între colegi. Bullying-ul poate fi tăcut, subtil și devastator — și nu se oprește la porțile școlii. Fie că ești copil, adolescent sau adult, efectele lui pot lăsa urme adânci, uneori pentru o viață întreagă.

În acest articol, explorăm ce înseamnă bullying-ul în realitate, cum se manifestă în diverse forme și ce impact are asupra celor care îl trăiesc, pentru ca tu să poți recunoaște semnele și să acționezi cu empatie și înțelepciune.

Specialistul Hilio, psiholog clinician și psihoterapeut, Mihaela Cristea caută originile bullying-ului și ne aduce aminte ce este și mai ales ce nu este permis în acest cerc vicios.

Ce înseamnă bullying și de ce este important să înțelegem acest fenomen

Bullying-ul reprezintă un comportament agresiv și repetitiv care implică un dezechilibru de putere între agresor și victimă. Acest fenomen complex se manifestă prin acțiuni fizice, verbale, sociale sau online, având efecte profunde asupra dezvoltării copiilor și bunăstării adulților.

Conform cercetărilor recente în domeniul psihologiei și sociologiei, definiția bullying-ului cuprinde trei elemente esențiale:

• Intenția deliberată de a răni sau intimida.
• Repetitivitatea comportamentului agresiv.
• Dezechilibrul de putere între agresor și victimă.

În România, fenomenul bullying-ului a devenit o preocupare majoră în ultimii ani. Conform unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, țara noastră se situează pe locul 3 în Europa în ceea ce privește prevalența bullying-ului în școli. Această statistică alarmantă subliniază importanța abordării proactive a acestei probleme la nivel național.

Contextul cultural și social specific României adaugă nuanțe particulare fenomenului de bullying. Factori precum disparitățile socio-economice, stereotipurile etnice și de gen, precum și atitudinile tradiționale față de disciplină și autoritate pot influența manifestarea și percepția bullying-ului în societatea românească.

În secțiunile următoare, vom analiza formele specifice de bullying, impactul acestuia asupra victimelor și agresorilor, precum și rolul crucial pe care îl joacă părinții, educatorii și comunitatea în prevenirea și combaterea acestui fenomen. Prin această explorare comprehensivă, sperăm să oferim cititorilor instrumentele necesare pentru a recunoaște, înțelege și aborda eficient bullying-ul în diverse contexte ale vieții cotidiene.

Tipuri de bullying: Forme și manifestări ale comportamentului agresiv

Bullying-ul se manifestă într-o varietate de forme, fiecare cu caracteristici și impact specific. Înțelegerea acestor tipuri este esențială pentru recunoașterea și abordarea eficientă a comportamentelor agresive. În această secțiune, vom explora în detaliu principalele categorii de bullying și modul în care acestea se manifestă în diferite contexte.

1. Bullying fizic

Aceasta este forma cea mai vizibilă și, adesea, cea mai ușor de recunoscut. Bullying-ul fizic implică utilizarea forței fizice pentru a intimida sau răni victima. Manifestările includ:

• Lovire, împingere, îmbrâncire.
• Distrugerea sau furtul bunurilor personale.
• Constrângerea fizică sau intimidarea prin gesturi amenințătoare.
• Scuipat sau alte forme de agresiune corporală.

Deși este mai frecvent întâlnit în rândul băieților, bullying-ul fizic poate afecta orice persoană, indiferent de gen sau vârstă. În contextul românesc, această formă de bullying poate fi influențată de atitudini culturale care normalizează anumite forme de violență fizică ca “parte a creșterii”.

2. Bullying verbal

Această formă de bullying poate fi la fel de dăunătoare ca agresiunea fizică, deși urmele sale sunt mai puțin vizibile. Bullying-ul verbal se manifestă prin:

• Porecle jignitoare și insulte.
• Amenințări și intimidări verbale.
• Remarci sarcastice sau umilitoare.
• Răspândirea de zvonuri și bârfe.
• Comentarii discriminatorii bazate pe etnie, religie, orientare sexuală sau dizabilități.

Bullying-ul verbal este adesea subtil și poate fi mascat sub forma unor “glume” aparent inofensive, făcându-l dificil de detectat și combătut. În România, anumite forme de bullying verbal pot fi influențate de stereotipuri culturale și prejudecăți sociale adânc înrădăcinate.

3. Bullying social sau relațional

Această formă de bullying vizează statutul social al victimei și relațiile sale interpersonale. Se manifestă prin:

• Excluderea intenționată din grupuri sau activități.
• Manipularea relațiilor sociale ale victimei.
• Răspândirea de zvonuri pentru a deteriora reputația cuiva.
• Umilirea publică sau expunerea informațiilor personale.
• Izolarea socială și tratamentul cu “tăcerea”.

Bullying-ul social poate fi deosebit de dăunător în perioada adolescenței, când relațiile cu colegii joacă un rol crucial în dezvoltarea identității.

4. Cyberbullying

În era digitală, această formă de bullying a devenit din ce în ce mai prevalentă. Cyberbullying-ul include:

• Hărțuire prin mesaje, e-mailuri sau postări pe rețelele sociale.
• Crearea de conținut denigrator sau umilitor online.
• Furtul de identitate digitală sau crearea de profiluri false.
• Excluderea din grupuri online sau jocuri multiplayer.
• Șantaj cu informații sau imagini personale (sexting).

Cyberbullying-ul prezintă provocări unice datorită naturii sale omniprezente și potențialului de a se răspândi rapid la un public larg.

5. Bullying sexual

Această formă de bullying implică comportamente cu conotații sexuale nedorite și poate include:

• Comentarii sau glume cu caracter sexual.
• Atingeri nepotrivite sau hărțuire fizică cu tentă sexuală.
• Răspândirea de zvonuri cu caracter sexual.
• Presiuni pentru acte sexuale sau expunere la materiale pornografice.
• Comentarii despre aspectul fizic sau orientarea sexuală.

Bullying-ul sexual poate avea consecințe grave asupra stimei de sine și dezvoltării sănătoase a sexualității victimelor.

6. Bullying bazat pe prejudecăți

Această categorie include comportamente agresive motivate de prejudecăți legate de:

• Etnie sau naționalitate
• Religie
• Orientare sexuală sau identitate de gen
• Dizabilități fizice sau mentale
• Statut socio-economic

În România, bullying-ul bazat pe prejudecăți poate fi influențat de tensiunile interetnice, stereotipurile de gen și atitudinile față de comunitatea LGBTQ+ sau persoanele cu dizabilități.

Manifestări specifice în diferite medii

Este important de menționat că formele de bullying pot varia în funcție de context:

• În școli: Predomină bullying-ul fizic și verbal, dar și cel social, mai ales în rândul adolescenților. Cyberbullying-ul devine din ce în ce mai prevalent odată cu creșterea utilizării dispozitivelor mobile.
• La locul de muncă: Formele subtile de bullying, precum sabotajul profesional, excluderea socială sau microagresiunile, sunt mai frecvente. Hărțuirea sexuală poate fi, de asemenea, o problemă în anumite medii de lucru.
• În mediul online: Cyberbullying-ul poate lua forme diverse, de la hărțuire directă la manipularea reputației online. Anonimitatea oferită de internet poate încuraja comportamente mai agresive decât în interacțiunile față în față.

Înțelegerea acestor tipuri și manifestări ale bullying-ului este esențială pentru a putea identifica și aborda eficient acest fenomen.

Este crucial să recunoaștem că, deși am categorisit diferitele forme de bullying, în realitate, acestea adesea se suprapun și se manifestă simultan. Un agresor poate utiliza o combinație de tactici fizice, verbale și sociale pentru a intimida victima. De asemenea, în era digitală, granița dintre bullying-ul tradițional și cyberbullying devine din ce în ce mai neclară, cu incidente care încep online și se extind în lumea reală, sau invers.

Recunoașterea și înțelegerea diverselor forme de bullying reprezintă primul pas crucial în combaterea acestui fenomen. 

Cauzele bullying-ului și a unui comportament de bully: Factori psihologici, sociali și culturali

Înțelegerea cauzelor profunde ale bullying-ului este esențială pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de prevenire și intervenție. Acest comportament complex este rezultatul interacțiunii dintre multiple factori psihologici, sociali și culturali. 

În 1960 a fost făcut un studiu pe gemeni identici și fraternali pentru a determina care sunt cauzele care determină oamenii să adopte un comportament de tip bully, iar rezultatul studiului indică faptul că influența genetică joacă un rol important. În 2008 a fost făcută o altă cercetare asemănătoare, de mai mari dimensiuni care a reconfirmat rolul influenței genetice.

Este important de înțeles faptul că influența genetică nu este un factor de sine stătător sau decisiv. Acesta contribuie la formarea unui comportament agresiv dacă mai sunt prezenți și alți factori, cum ar fi:

Factori psihologici

Cercetările în psihologia dezvoltării au evidențiat mai mulți factori psihologici care pot contribui la comportamentul de tip bullying:

• Stima de sine scăzută: Paradoxal, mulți agresori suferă de o stimă de sine scăzută și folosesc bullying-ul ca mecanism de compensare. Prin dominarea altora, ei încearcă să-și afirme valoarea și să câștige un sentiment de control.
• Dificultăți în gestionarea emoțiilor: Copiii care nu au învățat să-și exprime și să-și gestioneze emoțiile în mod sănătos pot recurge la agresivitate ca modalitate de a-și exprima frustrarea, furia sau anxietatea.
• Nevoia de control și putere: Bullying-ul poate fi o modalitate de a câștiga statut social și de a exercita control asupra altora, în special în medii în care copilul se simte lipsit de putere în alte aspecte ale vieții sale.
• Experiențe traumatice anterioare: Copiii care au fost ei înșiși victime ale abuzului sau neglijării pot dezvolta comportamente agresive ca mecanism de apărare sau ca mod de a recâștiga un sentiment de control.
• Lipsa empatiei: Unii agresori au dificultăți în a înțelege sau a se conecta cu emoțiile altora, ceea ce îi face mai predispuși să rănească fără remușcări.

Tulburări de comportament: Condițiile precum ADHD sau tulburările de opoziție și sfidare pot contribui la comportamente agresive și impulsive.

Factori sociali

Contextul social joacă un rol crucial în dezvoltarea și perpetuarea comportamentelor de bullying:

• Mediul familial: Copiii care cresc în familii unde violența este normalizată sau unde lipsește afecțiunea și suportul emoțional sunt mai predispuși să devină agresori. Stilurile parentale autoritare sau, dimpotrivă, excesiv de permisive pot contribui la dezvoltarea comportamentelor de bullying.
• Presiunea grupului: În special în adolescență, dorința de a fi acceptat de grup poate duce la comportamente de bullying pentru a “impresiona” colegii sau pentru a se conforma normelor grupului.
• Lipsa modelelor pozitive: Absența unor modele de comportament prosocial în familie, școală sau comunitate poate contribui la normalizarea agresivității.
• Mediul școlar toxic: Școlile care nu au politici clare anti-bullying sau unde există o cultură a competiției excesive pot favoriza apariția acestor comportamente. Lipsa supravegherii adecvate și a intervenției prompte poate permite perpetuarea bullying-ului.
• Inegalități sociale: Diferențele mari de statut socio-economic între elevi pot crea tensiuni care se manifestă prin bullying.
• Expunerea la violență în media: Consumul excesiv de conținut violent în filme, jocuri video sau social media poate desensibiliza copiii și normaliza comportamentele agresive.

Factori culturali

În contextul specific al României, anumite aspecte culturale pot influența prevalența bullying-ului:

• Atitudini tradiționale față de disciplină: Persistența ideii că “bătaia e ruptă din rai” poate normaliza violența ca metodă de rezolvare a conflictelor. Această mentalitate poate fi transmisă intergenerațional, influențând atât comportamentul copiilor, cât și reacțiile adulților la situațiile de bullying.
• Stereotipuri de gen: Așteptările rigide legate de rolurile de gen pot duce la bullying-ul celor care nu se conformează acestor norme. De exemplu, băieții pot fi ridiculizați pentru manifestarea emoțiilor, în timp ce fetele pot fi hărțuite pentru comportamente considerate “prea masculine”.
• Discriminarea etnică: Prejudecățile față de anumite grupuri etnice, în special comunitatea romă, pot alimenta comportamente de bullying bazate pe etnie. Aceste atitudini reflectă tensiunile interetnice mai largi din societatea românească.
• Valorizarea excesivă a statutului social: O cultură care pune accent pe statutul social și bunurile materiale poate încuraja bullying-ul celor percepuți ca fiind “inferiori”. Acest lucru poate fi exacerbat de inegalitățile economice crescânde din societatea românească.
• Atitudini față de diversitate și incluziune: În comunitățile unde există o rezistență față de diversitate (de exemplu, atitudini negative față de persoanele LGBTQ+), copiii care sunt percepuți ca “diferiți” pot deveni ținte ale bullying-ului.
• Cultura “victimei vinovate”: Tendința de a blama victimele pentru abuzurile suferite poate descuraja raportarea cazurilor de bullying și poate perpetua ciclul agresiunii.

Unde apare bullying-ul?

Bullying-ul poate apărea în mai multe medii, atât în școli, cât și în locurile de joacă sau în spațiul online. Le vom detalia, pe rând, mai jos.

1. Locuri de joacă

În locurile de joacă, acolo unde copiii interacționează cu alți copii, se pot întâmpla și lucruri mai puțin plăcute, în afară de joacă și relaxare, cum ar fi manifestări ale bullying-ului. Astfel, unii dintre copii pot deveni victime.

2. Activități sportive sau extracurriculare

De asemenea, bullying-ul poate apărea și în mediile în care copiii sunt implicați în  activități sportive sau extracurriculare, cum ar fi: practicarea unor sporturi de performanță sau recreative, participarea la activități artistice ca cercurile de artă, excursii, tabere etc. Este necesar ca profesorii și personalul calificat responsabil pentru coordonarea și supravegherea copiilor să fie extrem de vigilenți și să ia atitudine în cazul în care observă astfel de manifestări agresive.

3. Mediul online

Bullying-ul care are loc în mediul online sau cyberbullyingul poate avea diverse manifestări, ca de pildă: mesaje ofensatoare, publicarea unor informații personale, șicanări, manipularea imaginilor. Iar pentru că în mediul online agresorii se pot ascunde sub anonimat, intensitatea comportamentelor violente poate fi cu atât mai mare.

4. Locul de muncă sau alte medii

Nu doar copiii sunt victime ale bullying-ului, ci și adulții se pot afla în această situație, la locul de muncă sau în alte medii în care pot interacționa cu agresorii. Consecințele unui tratament de tip mobbing pe care îl primesc adulții sunt extrem de grave, acestea manifestându-se în zona sănătății mintale și a stării de bine.

5. Bullying în școli

Cel mai adesea, bullying-ul este asociat cu mediul școlar, unde copiii petrec o mare parte a timpului lor. Agresorii sunt fie colegii lor de clasă, fie colegii mai mari, iar manifestările de bullying pot include: excluderea socială, hărțuirea verbală sau agresiunile fizice.

Ce este bullying-ul online?

O definiție corespunzătoare a hărțuirii cibernetice (cyberbullying) ar fi: un act agresiv, intenționat făcut de către un grup sau o persoană, utilizând forme electronice de contact, în mod repetat, împotriva unei persoane care nu se poate apăra cu ușurință.

Tipuri de bullying online

Există numeroase tipuri de cyberbullying (Smith etal., 2008):

1. prin intermediul telefoanelor mobile: apeluri telefonice (apeluri abuzive sau silențioase), mesaje text, clipuri foto/video (prin intermediul camerelor de telefon mobil).
2. prin internet: e-mail-uri, chat room bullying (a fi abuziv sau a fi abuzat în timp ce ești implicat în discuții pe chat), platforme de mesagerie, platformele de socializare, platformele de jocuri, intimidarea prin intermediul site-urilor web.

Efectele bullying-ului online

Sentimentul de a fi luat în râs sau hărțuit de către ceilalți, poate împiedica oamenii să vorbească sau să încerce să facă față problemei. Efectele pot dura mult timp și pot afecta o persoană în multe feluri:

Mintal – senzație de supărare, jenă, furie, stimă de sine scăzută.

Emoțional – rușine, tristețe, singurătate sau pierderea interesul pentru lucrurile pe care le iubești.

Fizic – obosit (lipsa somnului) sau se confruntă cu simptome cum ar fi dureri de stomac și dureri de cap.

Când vorbim de bullying online ne putem gândi și la pericole cum ar fi:

• să nu ne mai simțim în siguranță nici când suntem acasă și să simțim un pericol permanent din cauza naturii sale imediate, nedeterminate, virale și permanente.
• oameni care își iau viața – pe lângă bullying, aici mai contribuie și alte probleme cum ar fi: istoricul traumelor, probleme familiale, depresia.

Bullying-ul în școli: Prevalență, forme specifice și impactul asupra educației

Bullying-ul în mediul școlar reprezintă o problemă acută, cu implicații profunde asupra procesului educațional și dezvoltării personale a elevilor. 

Prevalența bullying-ului în școlile din România

Datele recente privind bullying-ul în școli românești sunt alarmante și subliniază urgența cu care trebuie abordat acest fenomen:

• Aproximativ 400.000 de elevi sunt amenințați cu violența fizică în mod regulat.
• Peste 220.000 de elevi sunt victime ale agresiunilor fizice repetate.
• România se situează pe locul 3 în Europa în ceea ce privește incidența bullying-ului școlar.
• Aproximativ 1 din 4 elevi raportează că a fost victima unei forme de bullying în ultimul an școlar.

Aceste cifre indică o problemă sistemică care necesită o abordare urgentă și comprehensivă. Este important de menționat că, deși aceste statistici sunt îngrijorătoare, ele pot subestima amploarea reală a problemei, dat fiind că multe cazuri de bullying rămân neraportate.

Forme specifice de bullying în mediul școlar românesc

Pe lângă tipurile generale de bullying discutate anterior, în școlile din România întâlnim forme particulare, influențate de contextul cultural și social specific:

• Bullying academic: Ridiculizarea elevilor pentru performanțele lor școlare, fie că sunt considerate prea bune (“tocilar”, “pupincurist”) sau prea slabe (“prost”, “leneș”). Acest tip de bullying poate fi exacerbat de presiunea pentru excelență academică specifică sistemului educațional românesc.
• Bullying bazat pe aspectul fizic: Țintirea elevilor pentru trăsături fizice distinctive, cum ar fi greutatea, înălțimea, acneea sau purtarea ochelarilor. În contextul românesc, standardele de frumusețe promovate de media și presiunea socială pot amplifica acest tip de bullying.
• Bullying legat de statutul socio-economic: Marginalizarea elevilor din familii cu venituri reduse sau a celor care nu își permit anumite bunuri materiale (haine de marcă, telefoane scumpe). Acest tip de bullying poate fi deosebit de prevalent în contextul inegalităților economice din România.
• Cyberbullying în context școlar: Utilizarea grupurilor de clasă online (WhatsApp, Facebook) pentru a exclude sau hărțui anumiți elevi. Acest fenomen s-a intensificat odată cu trecerea la învățământul online în timpul pandemiei de COVID-19.
• Bullying etnic: Discriminarea și hărțuirea elevilor aparținând minorităților etnice, în special a copiilor romi. Acest tip de bullying reflectă tensiunile interetnice existente în societatea românească.
• Bullying bazat pe gen: Comportamente agresive care perpetuează stereotipuri de gen, cum ar fi ridiculizarea băieților care manifestă interes pentru activități considerate “feminine” sau a fetelor care excelează în domenii tradițional “masculine”.

Impactul bullying-ului asupra procesului educațional

Efectele bullying-ului în școli depășesc sfera personală, afectând întregul proces educațional și climatul școlar:

1. Scăderea performanțelor academice: Victimele bullying-ului adesea experimentează dificultăți de concentrare și motivație, ducând la rezultate școlare slabe. Studiile arată că elevii care sunt ținta bullying-ului pot avea note cu până la 0,5 puncte mai mici decât media colegilor lor.
2. Absenteism și abandon școlar: Frica de a merge la școală poate duce la absențe frecvente sau chiar la abandonul studiilor. În România, bullying-ul este citat ca unul dintre factorii care contribuie la rata ridicată de abandon școlar, în special în rândul grupurilor vulnerabile.
3. Deteriorarea climatului școlar: Un mediu în care bullying-ul este prevalent afectează negativ atmosfera generală de învățare și colaborare. Elevii pot deveni anxioși, neîncrezători și mai puțin dispuși să participe activ la procesul educațional.
4. Impactul asupra cadrelor didactice: Profesorii pot deveni stresați și demotivați în fața provocărilor legate de gestionarea cazurilor de bullying. Acest lucru poate duce la epuizare profesională și la o calitate redusă a actului educațional.
5. Efecte pe termen lung asupra dezvoltării personale: Bullying-ul poate afecta dezvoltarea abilităților sociale, a stimei de sine și a rezilienței emoționale a elevilor, cu consecințe care se pot extinde mult dincolo de anii de școală.

Strategii educaționale pentru combaterea bullying-ului

În fața acestei probleme complexe, școlile din România au început să implementeze diverse strategii:

• Programe de conștientizare: Organizarea de sesiuni informative pentru elevi, părinți și profesori despre recunoașterea și raportarea bullying-ului. Aceste programe vizează creșterea gradului de conștientizare și încurajarea unei culturi a non-violenței.
• Politici anti-bullying: Implementarea unor reguli clare și consecințe pentru comportamentele de tip bullying. Multe școli au adoptat “toleranță zero” față de bullying, cu proceduri specifice de raportare și intervenție.
• Formarea cadrelor didactice: Pregătirea profesorilor pentru a recunoaște și interveni eficient în situațiile de bullying. Aceasta include dezvoltarea abilităților de mediere a conflictelor și de creare a unui climat pozitiv în clasă.
• Promovarea empatiei și incluziunii: Încurajarea activităților care promovează înțelegerea și acceptarea diversității. Acestea pot include proiecte de colaborare între elevi din diverse grupuri și programe de mentorat.
• Implicarea elevilor: Crearea de inițiative conduse de elevi, cum ar fi “ambasadorii anti-bullying” sau grupuri de suport între colegi, pentru a promova o cultură a respectului și incluziunii.
• Colaborarea cu familiile: Organizarea de ateliere și sesiuni de informare pentru părinți, pentru a asigura o abordare coerentă a bullying-ului atât la școală, cât și acasă.
• Utilizarea tehnologiei: Implementarea de platforme online pentru raportarea anonimă a incidentelor de bullying și dezvoltarea de resurse digitale pentru educație anti-bullying.

Cum pot părinții și profesorii să recunoască semnele bullying-ului – semnale de alarmă

Identificarea timpurie a bullying-ului este crucială pentru intervenția eficientă. Iată câteva indicii la care părinții și profesorii ar trebui să fie atenți:

• Schimbări bruște de comportament: Copilul devine retras, anxios sau irascibil fără un motiv aparent. Poate manifesta schimbări în obiceiurile de somn sau alimentare.
• Evitarea școlii: Copilul inventează scuze pentru a nu merge la școală sau se plânge frecvent de dureri fizice (de cap, de stomac) înainte de a pleca la cursuri.
• Deteriorarea performanței școlare: O scădere bruscă a notelor sau pierderea interesului pentru activitățile școlare poate fi un semn de alarmă.
• Izolare socială: Copilul își pierde prietenii sau evită activitățile sociale pe care înainte le aprecia. Poate petrece mai mult timp singur.
• Semne fizice: Apariția unor vânătăi, zgârieturi sau haine rupte fără o explicație plauzibilă. Pierderea sau deteriorarea frecventă a obiectelor personale.
• Comportament anxios legat de dispozitivele electronice: Copilul devine agitat când primește notificări pe telefon sau evită să-și folosească dispozitivele în prezența adulților. Poate manifesta schimbări bruște în utilizarea rețelelor sociale.
• Schimbări în dispoziție după utilizarea internetului: Copilul pare trist, anxios sau furios după ce petrece timp online, indicând posibile experiențe de cyberbullying.
• Pierderea încrederii în sine: Copilul începe să vorbească negativ despre sine sau își exprimă sentimente de neadecvare și lipsă de valoare.
• Modificări în obiceiurile alimentare: Pierderea sau creșterea bruscă în greutate, sau schimbări semnificative în apetit pot fi indicii ale stresului cauzat de bullying.
• Reacții emoționale intense: Copilul manifestă izbucniri de furie, tristețe sau frustrare aparent nejustificate, care pot fi rezultatul acumulării tensiunii cauzate de bullying.

Semnele care pot indica o astfel de problemă sunt:

• leziuni inexplicabile apărute pe corpul copilului;
• dureri de cap frecvente sau dureri de stomac, senzație de rău sau invocarea bolii;
• schimbări în obiceiurile alimentare: brusc sare peste mese sau are poftă de mâncare mai mare (copiii pot veni acasă de la școală flămânzi pentru că nu au luat prânzul);
• dificultăți de somn sau coșmaruri frecvente;
• scăderea notelor, pierderea interesului pentru temele școlare sau lipsa dorinței de a mai merge la școală;
• pierderea bruscă a prietenilor sau evitarea situațiilor sociale;
• sentimente de neputință sau scăderea stimei de sine; comportamente autodistructive (fugă de acasă, rănirea sau vorbitul despre sinucidere).

Efectele bullying-ului asupra victimelor: Impact pe termen scurt și lung

Bullying-ul are consecințe profunde și de durată asupra victimelor, afectând multiple aspecte ale vieții lor. 

Impactul imediat al bullying-ului

Efectele pe termen scurt ale bullying-ului pot fi devastatoare pentru victime și se manifestă în multiple aspecte ale vieții lor:

• Sănătate fizică:
  • Simptome psihosomatice precum dureri de cap, probleme digestive sau tulburări de somn.
  • Răni fizice în cazul bullying-ului fizic.
  • Scăderea imunității datorită stresului cronic.
• Sănătate mentală:
  • Anxietate acută și atacuri de panică.
  • Simptome depresive, inclusiv tristețe profundă și pierderea interesului pentru activități plăcute.
  • Scăderea drastică a stimei de sine.
  • Gânduri suicidare în cazurile severe.
• Performanță academică:
  • Scăderea concentrării și a capacității de învățare.
  • Evitarea școlii, ducând la absenteism crescut.
  • Scăderea notelor și a performanței generale.
• Relații sociale:
  • Izolare și dificultăți în formarea și menținerea prieteniilor.
  • Teama de interacțiuni sociale noi.
  • Pierderea încrederii în colegi și adulți.
• Comportament:
  • Schimbări bruște în obiceiuri și rutine.
  • Comportamente de evitare (de exemplu, refuzul de a merge la școală).
  • În unele cazuri, adoptarea de comportamente agresive ca mecanism de apărare.

Consecințe pe termen lung

Studiile longitudinale au arătat că efectele bullying-ului pot persista mult timp după ce abuzul a încetat:

• Probleme de sănătate mentală cronice:
  • Risc crescut de dezvoltare a tulburărilor de anxietate și depresie în viața adultă.
  • Vulnerabilitate crescută la stres post-traumatic.
  • Tendințe suicidare persistente.
• Dificultăți în relațiile interpersonale:
  • Probleme în formarea relațiilor intime și de prietenie la vârsta adultă.
  • Tendința de a evita situațiile sociale sau de a manifesta anxietate socială.
  • Dificultăți în stabilirea încrederii în relații.
• Impact asupra carierei:
  • Studiile arată că victimele bullying-ului au adesea venituri mai mici și rate mai ridicate de șomaj în comparație cu colegii lor.
  • Dificultăți în asumarea rolurilor de leadership sau în situații care necesită asertivitate.
• Probleme de sănătate fizică:
  • Risc crescut de dezvoltare a bolilor cardiovasculare.
  • Sistem imunitar slăbit, ducând la o susceptibilitate crescută la boli.
  • În unele cazuri, dezvoltarea unor comportamente de dependență (alcool, droguri) ca mecanism de coping.
• Transmiterea intergenerațională:
  • Există un risc crescut ca victimele să devină la rândul lor agresori sau să aibă copii care sunt victime ale bullying-ului.
  • Dificultăți în oferirea unui model pozitiv propriilor copii în gestionarea conflictelor.

Factori de reziliență și recuperare

Nu toate victimele bullying-ului experimentează efecte negative pe termen lung. Cercetările au identificat factori care pot contribui la reziliență:

• Suport social puternic: Relațiile pozitive cu familia, prietenii sau mentorii pot atenua impactul bullying-ului. Un mediu familial suportiv poate oferi un refugiu sigur și resurse emoționale pentru a face față experiențelor negative.
• Intervenție timpurie: Recunoașterea și abordarea promptă a situațiilor de bullying pot reduce semnificativ efectele pe termen lung. Școlile care au protocoale clare de intervenție și oferă suport imediat victimelor pot preveni multe din consecințele negative de lungă durată.
• Dezvoltarea abilităților de coping: Învățarea unor strategii sănătoase de gestionare a stresului și emoțiilor poate îmbunătăți reziliența. Tehnici de mindfulness, strategii de rezolvare a problemelor și abilitățile de comunicare asertivă pot fi instrumente valoroase.
• Mediu școlar suportiv: Școlile cu politici anti-bullying clare și o cultură a incluziunii pot oferi un cadru protector pentru victime. Programele de mentorat între elevi și inițiativele care promovează empatia și respectul pot crea un mediu mai sigur.
• Oportunități de leadership și implicare: Încurajarea victimelor să se implice în activități extracurriculare sau proiecte comunitare poate ajuta la reconstruirea încrederii în sine și la dezvoltarea unui sentiment de scop și valoare.
• Acces la consiliere profesională: Terapia cognitiv-comportamentală și alte forme de suport psihologic pot ajuta victimele să proceseze experiențele traumatice și să dezvolte strategii de coping sănătoase.

Ce poți face în calitate de victimă 

Dacă te afli în situația de a fi agresat, există soluții care te pot ajuta să schimbi lucrurile, unele care țin strict de tine, altele pe care le pot face cei din jur. Nu păstra tăcerea pentru că, în timp, lucrurile se pot agrava. Mai jos, găsești o serie de sfaturi pe care le poți pune în aplicare.

Cum să faci față bullying-ului care apare în școală

•  Vorbește despre ce ți se întâmplă

Apelează la persoane de încredere din școala ta, cum ar fi consilierii școlari sau profesorii. Povestește-le despre ce ți se întâmplă, iar ei vor ști cum să te sprijine și împreună veți găsi soluții adecvate care te vor ajuta să depășești situația dificilă în care te afli.

• Alătură-te unui grup de sprijin

Dacă există în școala ta, alătură-te unui grup de sprijin, în care vei întâlni elevi care s-au confruntat cu aceleași probleme ca și tine. Acest lucru îți va oferi un sentiment de siguranță și te va ajuta să înțelegi mai bine ce și de ce se întâmplă.

• Informează-te

Elevii au o serie de drepturi, pe care dacă nu le cunoști, nu le poți invoca pentru a te apăra, așa că informează-te în legătură cu politica și procedura internă a școlii în ceea ce privește bullying-ul și cere apoi ajutor în cunoștință de cauză.

• Vorbește și cu părinții tăi sau cu alte persoane apropiate

Chiar dacă îți va fi teamă că poate nu vei fi înțeles, nu alege să treci singur prin asta deoarece îți va fi foarte greu, uneori chiar imposibil. Spune-le părinților tăi cu ce te confrunți ca aceștia să poată lua legătura cu profesorii, consilierii și conducerea școlii, iar împreună să găsească cele mai potrivite soluții pentru tine. Dacă te simți mai apropiat față de alte persoane din familie (bunici, frați, surori etc.), povestește-le acestora.

• Învață să comunici și să fii asertiv

Să înveți să îți exprimi ideile și părerile într-un mod adecvat, calm și politicos, poate fi o soluție care să îți servească în gestionarea bullying-ului. Dacă nu știi cum să faci acest lucru, apelează la părinții tăi sau la psihologul școlii.

• Lucrează la tine

Practicarea unui sport și a unor hobby-uri, interacțiunea socială și ședințele de psihoterapie te ajută să capeți încredere în sine și pot înlătura motivele pentru care ești agresat.

Asigură-te că ești în siguranță și online

Pentru a diminua cât mai mult din efectele cyberbullying-ului, fă tot ce ține de tine pentru a-ți proteja identitatea în mediul online. Câteva sfaturi utile sunt următoarele: setează-ți profilul ca fiind privat, nu posta fotografii care te pot compromite, nu share-ui informații personale și raportează și blochează orice tentativă de bullying pe care o observi. Dacă primești mesaje care îți pun viața în pericol, raportează-le către autorități.

Bullying-ul și agresorii: Înțelegerea motivațiilor și consecințelor pentru cei care practică bullying

În timp ce efectele bullying-ului asupra victimelor sunt bine documentate, este la fel de important să înțelegem perspectiva și consecințele pentru agresori. Această înțelegere este crucială pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de prevenire și intervenție care să abordeze problema în mod holistic.

Profilul psihologic al agresorului

Contrar percepției comune, agresorii nu sunt întotdeauna indivizi puternici și încrezători. Cercetările recente în psihologia dezvoltării au evidențiat un profil complex:

• Vulnerabilitate mascată: Mulți agresori ascund sentimente profunde de inadecvare și anxietate socială. Comportamentul de bullying poate fi o încercare de a-și masca propriile insecurități.
• Dificultăți de empatie: Adesea, agresorii au probleme în a înțelege și a se conecta cu emoțiile altora. Această lipsă de empatie poate fi rezultatul unor experiențe de viață negative sau al unor modele de comportament învățate.
• Impulsivitate și agresivitate: Tendința de a reacționa rapid și agresiv la frustrare este comună. Aceasta poate fi legată de dificultăți în reglarea emoțională și de lipsa unor strategii adecvate de coping.
• Nevoia de control: Bullying-ul poate fi o modalitate de a câștiga un sentiment de putere și control într-un mediu perceput ca amenințător sau imprevizibil.
• Probleme de atașament: Mulți agresori au experimentat relații de atașament nesigure în copilărie, ceea ce poate duce la dificultăți în formarea relațiilor sănătoase și la comportamente agresive ca mecanism de apărare.

Factori care contribuie la comportamentul de bullying

Pe lângă cauzele generale discutate în secțiunea despre factorii psihologici, sociali și culturali, există elemente specifice care pot predispune un individ să devină agresor:

• Experiențe de victimizare anterioară: Mulți agresori au fost ei înșiși victime ale bullying-ului sau ale abuzului domestic. Acest ciclu de violență poate fi o încercare de a recâștiga controlul sau de a-și exprima furia și frustrarea.
• Modele de comportament agresiv: Expunerea la violență în familie sau în media poate normaliza comportamentul agresiv. Copiii învață prin observare și pot reproduce comportamentele pe care le văd ca fiind “normale” sau “de succes”.
• Presiunea grupului: În special în adolescență, dorința de a fi acceptat poate duce la comportamente de bullying pentru a impresiona colegii sau pentru a se conforma normelor grupului. Teama de a deveni ei înșiși ținte poate motiva unii tineri să adopte rolul de agresor.
• Lipsa abilităților sociale: Unii agresori recurg la bullying ca o strategie compensatorie pentru deficiențele în abilitățile sociale. Neștiind cum să interacționeze pozitiv cu colegii, ei aleg dominarea și intimidarea ca modalitate de a obține atenție și statut.
• Mediu familial problematic: Lipsa supravegherii parentale, disciplina inconsistentă sau abuzivă, și conflictele familiale frecvente pot contribui la dezvoltarea comportamentelor agresive.

Consecințe pe termen lung pentru agresori

Contrar credinței că agresorii “scapă nepedepsiți”, cercetările arată că practica bullying-ului are consecințe negative semnificative și pentru ei:

• Probleme de sănătate mentală: Riscul crescut de a dezvolta depresie, anxietate și comportamente antisociale în viața adultă. Studiile longitudinale au arătat că agresorii au rate mai mari de diagnosticare cu tulburări psihiatrice în adolescența târzie și la vârsta adultă.
• Dificultăți în relații: Tendința de a reproduce modele de comportament abuziv în relațiile romantice și familiale. Agresorii pot avea dificultăți în formarea și menținerea relațiilor intime sănătoase.
• Probleme profesionale: Dificultăți în adaptarea la mediul de lucru și în menținerea unui loc de muncă stabil. Comportamentele agresive și lipsa abilităților sociale pot duce la conflicte la locul de muncă și oportunități de carieră limitate.
• Risc crescut de comportament infracțional: Studiile longitudinale arată o corelație între bullying în copilărie și comportamentul delincvent în adolescență și viața adultă. Agresorii au un risc mai mare de a se implica în activități criminale și de a avea probleme cu legea.
• Abuz de substanțe: Rate mai ridicate de consum problematic de alcool și droguri în adolescența târzie și la vârsta adultă, adesea ca mecanism de coping pentru stres și anxietate.
• Dificultăți parentale: Agresorii pot avea probleme în a oferi un mediu stabil și suportiv propriilor copii, perpetuând potențial ciclul de comportament agresiv.

Fiecare gest contează — cere ajutor și construiește un mediu mai sigur

Bullying-ul nu este o etapă firească a copilăriei și nu trebuie tratat cu superficialitate. Este un fenomen cu rădăcini adânci și efecte devastatoare, care poate fi combătut doar prin educație, empatie și intervenție susținută.

Fie că ești părinte, profesor sau chiar elev, ai un rol esențial în identificarea și stoparea comportamentelor agresive. Uneori, un simplu gest de sprijin sau o întrebare sinceră poate face diferența între suferință și vindecare.

Dacă ai fost martor, victimă sau pur și simplu simți că ai nevoie de sprijin în gestionarea unei situații de bullying, specialiștii Hilio sunt aici să te ajute. Prin consiliere psihologică online sau în cabinet, poți primi sprijin personalizat, confidențial și profesionist pentru a înțelege, procesa și depăși această experiență.

Apelează acum la un specialist Hilio și fă primul pas spre vindecare și siguranță.

Surse

1. Craig, W., et al. (2009). A cross-national profile of bullying and victimization among adolescents in 40 countries. International Journal of Public Health, 54(2), 216-224.https://link.springer.com/article/10.1007/s00038-009-5413-9
2. Wang, J., et al. (2009). School bullying among adolescents in the United States: Physical, verbal, relational, and cyber. Journal of Adolescent Health, 45(4), 368-375.https://www.jahonline.org/article/S1054-139X(09)00138-4/fulltext
3. Cook, C.R., et al. (2010). Predictors of bullying and victimization in childhood and adolescence: A meta-analytic investigation. School Psychology Quarterly, 25(2), 65-83. https://www.apa.org/pubs/journals/releases/spq-25-2-65.pdf
4. Tomşa, R., et al. (2013). Bullying in Romanian school children: The role of substance abuse. Procedia-Social and Behavioral Sciences, 78, 67-71. https://www.redalyc.org/articulo.oa?id=36237156006
5. Wolke, D., & Lereya, S.T. (2015). Long-term effects of bullying. Archives of Disease in Childhood, 100(9), 879-885. https://adc.bmj.com/content/100/9/879
6. Haynie, D.L., et al. (2001). Bullies, victims, and bully/victims: Distinct groups of at-risk youth. The Journal of Early Adolescence, 21(1), 29-49. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4542019/
7. Ttofi, M.M., & Farrington, D.P. (2011). Effectiveness of school-based programs to reduce bullying: A systematic and meta-analytic review. Journal of Experimental Criminology, 7(1), 27-56. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/cl2.1143